miercuri, 7 decembrie 2011

Boba ne-a cucerit pe toti

Am intrat in campania de testare "Boba cucereste Romania" avind noroc. Raluca este direct raspunzatoare pentru norocul meu, trebuie sa recunosc, motiv pentru care ii multumesc inca o data!

Ma simt o norocoasa numai si pentru ca m-am aflat printre cele aproximativ 30 de familii, care au avut bucuria de a testa un SSC de calitate, modern, din bumbac organic, si care prezinta numai beneficii; ma bucur deasemeni, si pentru ca fiul meu a avut sansa sa fie fericit si in Boba - si nu mint cind spun asta: in mod evident, mai ales pe el chiar l-a bucurat noul SSC, care-a poposit in casa noastra pentru  aproape 2 saptamini.

Sa-mi fortez norocul si sa-i dictez sa ne faca si cistigatori?:D Ei bine, sper si la asta:)): ce-ar fi sa vina Mos Craciun cu Boba-n sac:)

Am primit asadar Boba spre weekend: am constatat ca e in perfecta stare, strabatea tara, si venea tocmai de la Timisoara, de la Ama, si cum am bebe mare pe care prefer sa il imunizez, nu am pus la spalat Carrierul, sau sa il lasam la odihna, ci l-am luat direct in teste:


Cred ca primele poze spun suficient: copil relaxat, mama relaxata - povestim cu cei din jurul nostru.
Nu-mi plac review-urile lungi, care se-nvirt si nu spun nimic, asa ca eu chiar voi fi scurta:), dar cuprinzatoare.
Si pentru un stil de exprimare mai cursiv, ma voi adresa tie, Boba - pentru ca tie-ti marturisesc despre bucuria de a te fi cunoscut.

BOBA, esti foarte potrivita necesitatilor mele si virstei puiului meu,
- centura ta lata, ma ajuta sa nu resimt cele 12 kilograme  pe care le are Mateo (la ultimul cintar, care a fost... cam demult:P) aproape deloc,
- puntea ta inalta imi infasoara copilul cu drag, si mi-l lipeste de mine, mi-l linisteste si adoarme, mi-l face curios si ii tine treaza inteligenta de bebelus (pentru ca stim ca un bebelus  destept este un bebelus purtat si alaptat;) );
- gulerul/gluga imi apara copilul de eventualul curent/vint sau ii protejeaza somnul, sau ne apara de privirile lezate/indignate de alaptarea noastra extinsa;
- bretelele imi protejeaza umerii si spatele, totodata; reglajele lor ma ajuta sa ridic sau cobor, dupa caz copilul, astfel incit sa il pot alapta din mers.
- cureaua care uneste bretelele, pe spate, in dreptul omoplatilor, imi tine spatele drept si imi confera o pozitie ferma:);
- curelusele pentru picioare ne vor folosi cu siguranta, atunci cind vom fi si mai mari, si vom avea piciorusele si mai lungi, si mai grele - pentru inceput nu a vrut sa ma lase sa ii tin piciorusele fixate, pentru ca... nu a vrut:)).


Ce-a urmat constatarilor, puteti vedea si voi, ceilalti, care nu ati fost parte la fericirea noastra: plimbari si multa bucurie!

La Plimbare: episodul 1




Expozitia de crizanteme, Gradina Botanica Iasi

Daca nu ni se termina acumulatorul, aveati posibilitatea sa admirati si alte floricele - altfel insa, ne admirati doar pe noi:).
La plimbare: episodul 2 (fotografiat, ca altfel... au fost multe-multe episoade)
Si in Boba, precum in toate mijloacele de purtare, copilul este prezent la tot ce se intimpla, vede, cere, atinge - este minunat!

Daca ar fi fost dupa Mateo, cu macesele culese nu am fi facut ceai: le-am fi mincat acolo, cu tot cu ...puf:D.



Multitudinea de culori tomnatice, surprinsa in cea mai apropiata si batuta de noi, padure

 

Prezent, bineinteles, si tati-fotograf:)
C-un scurt reglaj, cobor copilu-n Boba, pentru a executa comanda "tzi-tzi-ca"

Aproape ca nici nu banuiti ce ni se intimpla, nu-i asa?
Din spate: nu se vede nimic:)
Daca vrem, ne putem folosi si de gluga

Scurt popas, mingiiati de razele soarelui




Pui mic adormit.

Inca un reglaj: coborire mai mare, ca pentru somn

Continuarea plimbarii cu puiul dormind
De fiecare data cind tati a purtat puiul in Boba, se intimpla sa nu am la indemina nimic pentru a imortaliza momentul; sunt insa convinsa ca vom mai avea ocazia de a-i poza impreuna;).
Inchei acum, intarind ideea ca Boba este asteptata cu caldura, inapoi, sa petrecem frumos impreuna Sarbatorile de iarna, si restul sarbatorilor ce vor veni:).

Multumim Raluca, multumim Kiddyshop pentru oportunitatea oferita, sa aveti inima impacata ca ati facut multe bucurii!

sâmbătă, 25 iunie 2011

Marsupi Plus (+) Noi Egal (=) LOVE

Ne-am despartit de Marsupi Plus de aproximativ o luna. Stiti cum e cind pierdeti ceva drag: parca nu iti vine sa vorbesti despre el, ca te cuprinde nostalgia, dorinta de a-l revedea… Asa m-am simtit eu vreme de vreo saptamina-doua, dupa ce l-am expediat pe Marsupi, catre o alta familie cu bebe mai mare, pentru a se bucura de beneficiile lui.
Acum vreo doua saptamini Cristina mi-a scris, sa imi aminteasca de review – stiam ca trebuie sa il fac, si mai ales ca trebuie sa ilustrez cit mai bine dragostea ce s-a nascut intre noi, insa plecarea in concediu ne-a aminat din nou cu scrisul. Iata ca acum, regasind linistea caminului, dupa meritata relaxare din concediu, imi propun sa va povestesc si voua, ce si cum.
Nici nu stiu de unde sa incep, cind e vorba sa povestesc despre Marsupi Plus … o multitudine de avantaje si bucurii imi vin in minte, si sper sa concentrez totul cit mai frumos, review-ul sa fie util si altora, si sa nu plictisesc cu prea mult text; va voi bucura, in schimb, cu poze, multe poze.

O sa incep prin a-i multumi Cristinei, pentru sansa de a testa acest minunat mijloc de purtare.
Pe Cristina o stiu de pe hip-hip, un site tare drag mie, de pe care am ochit multe gadgeturi de bebelusi, si de unde am reusit sa cumpar doar citeva produse (jambiere delicioase, bretele pentru tricouri ) - de care suntem extrem de incintati, si eu, si puiul meu mic, Mateo - dar si de pe adelle, un site de suflet. De multe ori, citind articolele Cristinei, am rasuflat usurata pentru deciziile pe care le-am luat in domeniul cresterii copilului meu si m-am simtit mai putin ciudata, atunci cind am decis sa ma las ghidata de instinctul nascut din puternice sentimente de iubire.

Si o mai stiu pe Cristina dintr-o imprejurare: noi avem parte de un bebe alaptat, purtat si tinut aproape atit cit ii doreste inimioara lui: ne-am bucurat de un bun parteneriat in acest sens, pentru o perioada, din partea slingului cu inele, insa de pe la 10 luni, oricit  de bine l-as fi asezat, mereu reusea sa alunece, fie prin partea de jos, fie sa deregleze inelele. Studiind oferta, am concluzionat ca manduca este “mama lor”, a tuturor mijloacelor de purtare, si am dorit sa o cumpar la mina a doua, pentru ca aproape 500 de lei, cit este pretul intreg, nu-i de ici, de colo.
M-am oprit la Manduca pentru ca, pur si simplu nu am vrut sa ma mai complic atunci, aveam multe review-uri bune, de pe la cunostinte… si mi-am imaginat ca o voi folosi de la 0+, in cazul venirii unui asteptat frate/soraJ; in astfel de conditii am abordat-o pe Cristina – poate are fosti clienti care sa renunte la manduca. Insa am aflat de Marsupi Plus, de pretul lui, mai mic decit al manducai, dar si de oportunitatea de a-l testa gratuit.  
Intii am aflat ca intru in campania de testare, apoi l-am asteptam cu sufletul la gura si a venit la noi in Vinerea Mare. Sa mai spun si eu ca a fost dragoste la prima vedere? Inutil, credJ. Cind am primit coletul de la posta, Mateo dormea – stateam ca pe ghimpi si il asteptam sa se trezeasca, asa o curiozitate ma “manca”J).
Imediat ce s-a trezit copilul, ni l-am si cocotat in spate, unul altuia: iata cum arata copilul curios la prima "catarare"

eram tare curiosi, mai ales privind aceasta pozitie, insa s-a dovedit ca pentru ca puiul e inca mic, tuturor ne place mai mult fata in fata sau pe sold. Si de-atunci “ne-am iubit” non-stop, tustreiJ). Ba chiar s-a bucurat si tati de clipe de tandrete, cum numai cu marsupi poti avea;). Am facut apoi un shooting de tandreti in apus de soare:







In seara aceleiasi zile am mers impreuna la Prohodul Domnului:






  puiul meu a beneficiat de primul alaptat si primul somn in Marsupi.


 a fost mirific sa poti participa la intreaga slujba, plus procesiune – iar copilul de-un an aproape, sa suga si apoi sa doarma ca un bebelus, ore intregi.


            In ziua urmatoare, in Simbata Pastelui, Marsupi PLUS noi, a bucatarit: atunci cind copilul isi pierdea rabdarea, sau tati avea de facut si altele (curatat masina, varuit pomisorii, pregatit lemne pentru gratar, facut focul in centrala, etc.) Mateo urca in spate si:

- admira procesul prin care aluatul ia forma rotunda, se transforma in pasca si se da la copt,


- urmareste cum ouale, din albe, prind culoare,









- sau cum piftia, de Paste, poate lua si forma de oua;).
 




 
Datorita lui Marsupi, ne-am bucurat de lumina Sfintei Invieri: in bisericuta din sat, Mateo, cu certitudine a fost cel mai mic enorias prezent pentru a primi lumina,




unde a si cintat odata cu preotul, pentru prima data, "Hristos a inviat"


a fost prezent la procesiunea de inconjurare a Bisericii

 si a primit Sfinta Impartasanie din Marsupi, situat pe sold:


Marsupi a fost si mare calator – ca gazde bune ce am vrut sa fim, l-am luat cu noi peste tot, si l-am servit si prietenilor nostri.
Intr-una dintre iesirile la mall, soldate cu un mare somn:


Marsupi a fost testat si de Ancuta - scumpa noastra prietena,


dar si de Ana, mamica Mirunei, care, desi are niste probleme de sanatate (pe care speram din suflet sa le depaseasca, si sa se poata bucura pe deplin de copilarie) si nu isi poate sustine singura capusorul, in Marsupi cu gulerasul ridicat, s-a simtit excelent - atit Miruna, cit si mami - si asta se poate vedea in pozici.



Si la aniversarea nanicului lui Mateo,

unde tati si Mateo au dansat in hora,

Mateo a dormit bine-bine in Marsupi




Am fost si pe santierul casutei in constructie, in compania lui Marsupi - sa nu se autosesizeze Protectia Copilului, Mateo era in siguranta chiar si la inaltime;).





Am fost la cumparaturi pentru amenajari interioare, in Dedeman si Metro, cu orele, unde din mers Mateo si-a luat masa sau si-a potolit setea, tot din Marsupi


La petrecerea de un an a lui Mateo, MARSUPI a fost la inaltime deasemeni: am primit invitati, fara grija asupra faptului ca al meu copil isi prinde degetele pe undeva sau ca face lupte corp la corp cu Puppy, catelusul lui. Cind se simtea agitat sau totul era prea mult pentru el: hop in marsupi si gata, nu a mai miriit sau plingacit ca vrea cu mami.


Am ales sa prezint in imagini modul in care ne-am bucurat de Marsupi, pentru ca m-am gindit eu ca este inedit, cumva; ne-am straduit sa surprindem cit mai multe experiente traite cu Marsupi, pe care il visam a fi al nostru, pentru totdeauna, si pe care il asteptam cu dragoste, pentru ca prea bine ne-a fost impreuna.
Am avut ocazia sa ne folosim si de mei-tai, fratele mai mare a acestui mijloc de purtare, dar calitatile oferite nu sunt deloc asemanatoare: in primul rind modul de prindere al lui Marsupi este genial, nu iti da voie sa gresesti, nu jeneaza copilul, se poate efectua cu usurinta de catre o singura persoana; la mei-tai totul este anevoios... si deranjant... Cel putin pentru noi (mami, tati, Mateo), asa a fost, la inceput; acum depunem eforturi pentru a ne imprieteni si cu Mei-taiul, care are si el nevoie sa fie purtat, folosit, adorat - a fost creat cu dragoste, pentru noi... dar ne impiedicam repetat...

Tati de Mateo a fost, deasemeni, foarte incintat deasemeni, de marsupi, pentru ca cel mai dulce somn posibil, puiul si-l lua acolo, la pieptul lui - si ce poate fi mai frumos, decit sa auzi "cintecul" respiratiei fosaite a unui pui de om, nascut din iubire, crescut in atasament, atentie si devotament parintesc.





Pentru noi, marsupi a insemnat mai mult decit un “hands free”  - el a insemnat multa, multa dragoste, oferita reciproc, a insemnat siguranta, dar si libertate, a insemnat liniste si relaxare primita deopotriva de catre parinte, sau copil.
Marsupi draga, te asteptam cu drag, din nou, la noi, sa fim iara' ce-am fost!